Ce este meditația

Ce este meditația?

În esență meditația reprezintă un antrenament al minții. Indiferent de tehnică sau origine, fundamentul meditației este acela de a cultiva o stare mentală calmă și pozitivă iar unul dintre scopuri îl reprezintă obținerea unei stări de conștiință și atenție ridicată.

Toate curentele religioase, de la Creștinism, Iudaism, Islamism, Hinduism, Buddhism, Taoism, etc.,  utilizează diferite forme de meditație dar în același timp ea există și poate fi practicată independent de acestea.

Meditația reprezintă o modalitate de modificare, transformare și control a minții, efectuate într-un mod volitiv-conștient.

Avantajele practicării meditației

Cercetările au arătat că meditația poate avea efecte atât psihologice cât și fiziologice.

Efectele fiziologice ale meditației includ scăderea agitației psihice și fizice cât și controlul ritmului respirator și cardiac. Aceastea se traduc prin scăderea tensiunii arteriale ridicate, micșorarea durerilor cronice, a tulburărilor de somn și de alimentație (bulimie, anorexie). Unele cercetări au indicat meditația și ca un factor de stimulare și îmbunătățire a funcțiilor sistemului imunitar.

Un efect foarte important al meditației îl reprezintă stimularea formării de noi rețele și căi neuronale, unele cercetări sugerând ca efect chiar stimularea creării unor noi neuroni.

Din punct de vedere psihologic, meditația are efecte positive în cazul tulburărilor disforice (obsesiv-compulsive),  acestea reprezentând stări de nemulțumire profundă. Efectele acestor stări se traduc prin anxietate, iritabilitate, frică, îngrijorare, inadecvare, etc..

Practicarea meditației scade iritabilitatea, furia, agresivitatea, anxietatea, frica și duce la îmbunătățirea stimei de sine, a imaginii de sine și a încrederii în sine. De asemenea, dezvoltă empatia, sensibilitatea și acceptarea sinelui cât și a celorlalți, traduse prin noi sensuri și înțelegeri ale contactelor interpersonale. Acest lucru are ca efect un nivel mai ridicat de integrare socială a practicantului.  

Alte efecte pozitive ale practicării meditației sunt creșterea conștiinței de sine, gestionarea mai bună a stress-ului, îmbunătățirea stării de bine (emoțional), îmbunătățirea funcționării memoriei și a inteligenței fluide și îmbunătățirea atenției. 

Practicarea meditației ajută la dezvoltarea concentrării, clarității, emoțiilor pozitive și o înțelegere corectă a lucrurilor și evenimentelor din jur.

Meditația reprezintă o modalitate de a modifica deliberat modul cum percepem lumea din jur și pe noi înșine.

Meditația te ajută să îți cunoști tiparele și obiceiurile propriei minți și, în același timp, îți oferă modalități de a le înlocui cu altele, mai pozitive și mai corecte.

În ce constă meditația

Cel mai adesea meditația este descrisă, în mod eronat, ca fiind ”golirea de gânduri a minții”.

De fapt, meditația nu presupune obligatoriu acest lucru (extrem de greu de realizat). Cel mai adesea meditația presupune micșorarea numărului de gânduri pe care le creează mintea continuu.

Acest lucru se realizează prin concentrarea atenției asupra unui obiect/eveniment/proces iar acest fapt duce la formarea unui singur proces mental, respectiv un singur gând.

Meditația propriu-zisă reprezintă păstrarea conștientă și volitivă doar a acestui gând.

Desigur că un nivel deosebit de ridicat în practica meditației îl poate reprezenta eliminarea completă a gândurilor (a celor de care suntem conștienți), dar nu este un scop în sine, de urmărit.

Nu există o poziție anume pentru practicarea meditației. Ea poate fi practicată static, atât în picioare cât și așezat pe sol sau scaun cât și însoțită de mișcare controlată sau naturală (mersul pe jos, de exemplu).

În cazul meditației statice vorbim de practici care fac trimitere la Zen (Chan), Yoga, Mindfullnes, Buddhism, Taoism, etc..

Meditația în mișcare sau însoțită de mișcare este apanajul sistemelor orientale de tip Qigong, Taichi, Yoga, etc..

Tipuri de meditație

Există mai multe tipuri de meditație, în funcție de experiență și de nivelul de control al fiecăruia.

În general există două categorii de meditație, în funcție de locul unde se află obiectul sau fenomenul folosit pentru concentrarea atenției, respectiv locație externă și internă.

În categoria meditație cu obiect/fenomen extern intră meditația folosind obiecte, imagini, mirosuri, sunete, gusturi, senzații kinestezice reale.

În categoria meditație cu obiecte/fenomene interne intră meditația folosind respirația, aducerea aminte a unui obiect (dpdv. vizual, eventual sunet, miros și gust), vizualizarea unor simboluri, etc..

În afara acestor tipuri de meditație mai există așa numita ”meditație în mișcare”, aceasta îmbinând concentrarea atenției pe mișcarea propriu-zisă a corpului dar și pe respirația care o însoțește, sau pe vizualizarea unor procese energetice interne.

Despre fiecare tip de meditație, în următorul articol.