Istoria
Templului Shaolin are mai multe variante, cu date si personaje diferite
in functie de sursa. Aceste diferente apar datorita istoriei Chinei
ca si stat, existind o versiune oficiala , apartinind Chinei populare
dar si versiuni apartinind maestrilor din afara acesteia. Din pacate
(in opinia mea!) ambele "parti" implicate sufera de lipsa
de obiectivitate, manipulind istoria pentru a sustine propriile optiuni
si a incrimina partea adversa. Din acest motiv datele prezentate mai
jos reprezinta o suprapunere a acestor surse si pastrarea strict a datelor
care sint comune in cel mai mare procent.
Templul
Shaolin se gaseste in China, in Muntii Songshan, provincia Henan si
a inceput sa fie construit in anul 495 e.n. in timpul dinastiei Wei
de Nord. Scopul construirii sale a fost crearea unui loc de promovare
a religiei budhiste. Unele surse mentioneaza existenta unui calugar
de origine indiana pe nume Bada. Din pacate nu exista suficiente informatii
asupra activitatii sale si nu poate fi legat in nici un fel de stilul
Shaolin.
Primul
personaj care este mentionat de catre toate sursele ca fiind la originea
crearii stilului Shaolin dar si a reformarii budismului in ceea ce este
cunoscut ca budism Chan, este calugarul de origine indiana Bodhidharma
(sau Damo). Acesta soseste la Templul Shaolin aproximativ in anul 527
e.n.. Istoria si legendele ii acorda lui rolul de fondator al stilului
Shaolin dar si al sectei budhiste Chan.
Se
pare ca Damo avea o pregatire complexa (unele surse ii acorda titlul
de print anterior celui de calugar), inclusiv martiala. Astfel, ajungind
la templul Shaolin, el sesizeaza o anumita labilitate fizica a calugarilor,
datorata in special pastrarii unor pozitii imobile pe parcursul meditatiei.
Se pare ca, acest lucru l-a condus la ideea revolutionara privind egala
importanta a cultivarii spiritului si a fizicului. Pentru a dovedi validitatea
ideilor sale, legenda spune ca, a creat mai multe exercitii. Lui ii
sint atribuite seturile Da Mo Yi Jin Jing (Scriptura asuplizarii tendoanelor
a lui Damo) si Luohan Shi Ba Shou ( Cele 18 brate ale luohan-ului).
De fapt ideea revolutionara a lui Bodhidharma a fost practicarea meditatiei
in miscare.
Trebuie
mentionat ca ceea ce se identifica astazi ca fiind cele doua seturi
nu reprezinta varianta originala, adica ceea ce a creat Bodhidharma,
ele modificindu-se pe parcursul deceniilor.
Revenind
la istoria templului si a stilui Shaolin, abia dupa 6 generatii, abatele
Hui Neng reuseste sa dea o idee unitara mai ales din punct de vedere
religios sectei budhiste Chan.
Incepind
din acest moment templul Shaolin incepe o "cariera" ascendenta
in istorie, asumindu-si de multe ori un rol hotaritor in evenimentele
care au dus la formarea statului chinez.
Astfel,
unul dintre cele mai importante evenimente il reprezinta sprijinirea
reala prin calugari-razboinici (wu-seng) a lui Li Shimin. Acesta reuseste
sa unifice regatele aflate in acel moment in razboi, devenind primul
imparat al Chinei sub numele de Taizhong sau Taizhu (Marele stramos-parinte).
In urma acestui fapt templul Shaolin primeste o seama de drepturi si
donatii cit si religia budhista (secta Chan) devine religie de stat.
Se pare ca pe parcursul campaniei sale Li Shimin a petrecut o perioada
chiar la templu (unele surse sustin chiar ca a fost ascuns). In urma
acestei perioade petrecute aici, se pare ca a combinat cunostintele
sale martiale cu cele ale calugarilor. Acest fapt a fost "imortalizat"
intr-o forma (tao-lou) care ii poarta numele (Shaolin Taizhu Chang Quan
- Boxul lung al imparatului Taizhu de la Shaolin).
Pe
parcursul secolelor templul Shaolin si-a cistigat in egala masura respectul
dar si antipatia celor aflati la conducerea Chinei. Respectind principii
precum "sa faci intotdeauna ceea ce e drept" dar si atasat
ideii nationale, templul a fost implicat direct sau indirect in revolte
impotriva unor despoti sau asupritori. Un exemplu il reprezinta renumita
Rascoala a boxerilor, in care templul ar fi oferit "consiliere"
si pregatire rebelilor. In final, aceasta implicare a dus la distrugerea
partiala de mai multe ori a sa, dar si renasterea sa din propria cenusa.
Astazi
templul este recunoscut in primul rind ca fiind un punct de interes
istoric/turistic, artele martiale fiind prezente prin intermediul unui
numar foarte mare de centre de pregatire situate in apropierea sa.
